• Marţi, 06 Noiembrie 2007 07:39
• Scris de Cornel Boteanu

Domnul Constantin Severin îşi trage rădăcinile din această minunată zonă de nord-vest a Olteniei care se numea pe vremuri Plaiul Cloşani.
El este nepotul unei figuri legendare de partizan din zona noastră, învăţătorul Luţă, din satul Brebina (care aparţine acum oraşului Baia de Aramă). Prigonit de autorităţi şi ascunzându-se prin codri, asemenea haiducilor de altădată, acesta şi-a găsit sfârşitul în temniţele comuniste.
Poate de aici vine şi îndârjirea domnului Constantin Severin şi curajul lui de a înfrunta lumea. După ce şi-a terminat studiile de chimie şi a profesat ca inginer chimist, domnul Severin a făcut o cotitura radicală abordând jurnalistica, poezia şi pictura. De la început s-a bucurat de binemeritata recunoaştere prin volumele de poezii: "Duminica realului", "Zid şi neutrino", "Axolotul". Ultimul volum a fost distins cu premiul Fundaţiei Culturale a Bucovinei şi un alt premiu al celui mai important cotidian japonez "The Daily Yomiuri". Poemele de tip renga impresionează prin sobrietate, prin fulguraţia imaginaţiei care se autodevorează parcă lăsând locul doar parfumului poetic:
· În păduri de liliac;
· Focul devorând focul (Axolotul).
Numai poetul rămâne încercând să sfideze timpul:
· Timp încremenit;
· Între cuvânt şi umbră;
· O salamandră (Axolotul).
După o jumatate de veac poetul Constantin Severin a revenit pe locurile natale, la Baia de Aramă. L-am cunoscut la o întâlnire cu "Fiii oraşului", la sfârşitul mileniului al II-lea, tocmai la sărbătoarea "Sf. Împăraţi Constantin şi Elena", la 21.05.1999. Pe urmă l-am invitat la Sărbătoarea Liliacului de la Ponoarele, unde există o pădure de liliac.
Am aflat în primăvara anului 2005 că s-a dedicat picturii. A devenit repede cunoscut prin expoziţii în Finlanda, Germania, Austria, Anglia. Ca şi în poezie pictorul promovează cu o formulă plastică modernă: expresionismul arhetipal prin cultivarea unor motive specifice culturilor vechi precum este cultura Cucuteni. Motivul "Gânditorului de Hamangia" este frecvent în pictura sa, însoţit fiind de alte simboluri care transformă picturile într-o adevărată enigmă. Privind tablourile ai impresia că te întorci în vremurile primordiale. E ca şi cum te-ai afla în faţa sculpturilor lui Brâncuşi.
Constantin Severin are aceleaşi rădăcini olteneşti ca şi părintele sculpturii moderne de la Hobiţa. Prin pictura pe care o realizează ne dovedeşte clar că este posibilă coborârea într-o lume a arhetipurilor.
Lucrări: